Reflecting...

Incerci sa te ascunzi de un petic de umbra, pana ce la un moment dat itzi dai seama ca totul are un rost. Te ascunzi pe tine de ceea ce tzi-ar fi frica sa ajungi. O parte a caracterului tau , sau poate chiar personalitatea care te defineste in totalitate ca pe un om scufundat in superficialitate, face ca totul pentru tine sa fie un lucru de protocol. E o chestie care tzi-a ramas transant criptata in mintea obosita de contemplarea unui sistem care nu itzi intelegea nevoile. Ai ajuns in momentul in care itzi doresti sa faci parte din gloata pe care candva ai fi vrut sa o anihilezi si macar cu o simpla privire. Tzi se pare acum hilar faptul ca ai ajuns sa fii criticat.itzi doresti moartea in clipa asta, dar nu tzi se pare ca ar fi o rezolvare mult prea usoara pentru mandria ta obositoare? Esti inchistat, incatusat de o speranta apasatoare. Crezi ca ai sa mai ajungi vreodata la lumina albastra? Sa speram ca legile naturii te vor scuti de adevaratii colti infometati ai unor minti indoctrinate si de lasitatea ta.